Le-am experimentat măcar o dată în viață, dacă nu de mai multe ori, în diverse contexte clinice. Sunt neplăcute, dar reprezintă o reacție perfect normală a organismului nostru în lupta cu diferite probleme de sănătate. Frisoanele – despre ele vom discuta astăzi – sunt simptome aparent banale care pot ascunde chiar și afecțiuni mai grave și care au nevoie de diagnosticare și de tratamente pentru a nu se ajunge la complicații.
Frisoanele și febra sunt prezente în același timp în foarte multe patologii, însă nu este obligatoriu să existe concomitent. Unii pacienți au doar frisoane, alții le au pe ambele; depinde de la organism la organism și de boala care a dus la un astfel de simptom.
Frisoanele care nu sunt însoțite de febră vor trebui evaluate și diagnosticate în mod corect în cabinetul medicului specialist, înainte de orice tratament. Doar cu o abordare prudentă și o atenție sporită la evoluția lor se va putea stabili atât diagnosticul corect, cât și planul de tratament personalizat, adecvat contextului clinic și tabloului clinic de simptome.
Frisoanele. Definiție și cauze
Frisoanele sunt un simptom tipic, semn că organismul încearcă să regleze temperatura corporală prin creșterea temperaturii centrale. Le întâlnim când avem temperaturi scăzute, virusuri în organism, infecții și alte afecțiuni.
Tremuratul presupune o relaxare și o contractare musculară, mișcare involuntară care încălzește corpul. Recunoști ușor frisoanele prin tremurături puternice, clănțănitul dinților și „pielea de găină”. Toate acestea sunt răspunsuri involuntare ale corpului.
În alte contexte clinice, frisonul este o senzație de frig care apare de obicei în timpul unei febre înalte – se eliberează citokine și prostaglandine ca parte a răspunsului inflamator, care crește punctul de referință pentru temperatura corpului în hipotalamus. Formele severe, cu tremurături violente, poartă numele de rigori.
Atenție însă: nu toți pacienții cu febră au frisoane, la fel cum pot exista și frisoane fără febră.
De ce apar frisoanele? Cauzele exacte au fost identificate în literatura de specialitate:
• Infecții netratate – gastroenterită bacteriană sau virală, gripă, meningită, sinuzită, pneumonie, faringită streptococică, infecții urinare, malarie, plus bronșită, răceală comună, infecție a urechii, mononucleoză infecțioasă;
• Inflamații – afecțiuni inflamatorii precum reacția la o transfuzie de sânge, boala inflamatorie intestinală (Crohn, colită ulcerativă), lupus eritematos sistemic;
• Cancer – limfomul non-Hodgkin sau leucemia pot provoca frisoane;
• Alte cauze medicale distincte – infecții bacteriene, listeria, pneumonia și infecțiile urinare sau chiar sevrajul de la droguri, hipoglicemia la diabetici, transpirațiile nocturne/bufeurile de menopauză, atacurile de panică și infecțiile parazitare (de exemplu, giardiaza);
• De mediu sau fiziologice – frigul, emoțiile puternice, deshidratarea.
Simptomatologia frisoanelor și cauzele frisoanelor fără febră
Simptomele asociate frisoanelor sunt cele clasice, despre care am discutat în secțiunea anterioară: în general, o senzație de frig fără o cauză aparentă și contracția musculară involuntară.
Dacă este vorba de malarie, se începe cu o senzație de frig, apoi de căldură și în final transpirație. La septicemie, pe lângă febra mare, de peste 38 de grade Celsius, apare și o scădere a temperaturii sub 36 de grade Celsius. Tabloul clinic se completează cu: tremurături sau senzație de frig intens, confuzie, dezorientare sau schimbări de comportament, respirație rapidă sau dificultăți de respirație, durere în piept, ritm cardiac ridicat sau puls slab, oboseală extremă, slăbiciune sau somnolență.
Pielea devine prea umedă, transpirată sau palidă, urinarea este redusă, iar leșinul și senzația de leșin sunt comune.
La copii, septicemia se manifestă prin somnolență marcată, dificultăți de respirație sau refuzul alimentației și al consumului de lichide.
În hipotiroidism întâlnim frisoanele și o senzație persistentă de frig, asociate cu oboseală, constipație și creștere în greutate. Pentru anemie avem trezirea obosită, frisoanele, senzația constantă de frig și aspectul palid.
Lupusul are printre simptome frisoane fără febră, localizate doar pe o parte a corpului în unele scenarii clinice.
Când frisoanele nu sunt însoțite de febră, cauzele probabile pot fi:
• Mediul și frigul, schimbările bruște de temperatură – din cauza hainelor ude și a condițiilor de vânt de afară;
• Hipotiroidism – glanda tiroidă nu produce suficient din hormonul care reglează metabolismul, iar sensibilitatea la frig devine mai mare;
• Infecții în stadiu incipient – răspuns la orice infecție și simptom clasic al malariei;
• Exerciții fizice intense în frig și anemie – se reduce capacitatea de transport a oxigenului;
• Hipoglicemie – nivel scăzut de zahăr în sânge, însoțit de slăbiciune și foame, pe lângă frisoane;
• Anumite medicamente – antibiotice, medicamente pentru tensiune și chimioterapie;
• Stres sau anxietate – emoții greu de gestionat;
• Deshidratare – se reduce fluxul sanguin către piele, urina devine închisă la culoare și apare amețeala;
• Menopauză – valuri de frig și bufeuri din cauza fluctuațiilor nivelului de estrogen;
• Septicemie – semnal clar pentru septicemie, aflat printre primele semne. Apare inflamația în corp, se reduce fluxul de sânge, temperatura centrală scade și apar frisoanele fără febră.
Când frisoanele fără febră sunt urgență medicală?
Dacă frisoanele sunt însoțite de confuzie, dificultăți de respirație, piele albăstruie sau palidă, slăbiciune severă, simptome care se agravează brusc, temperatură foarte scăzută, dezorientare, durere în piept, ritm cardiac ridicat sau puls slab, urinare redusă, somnolență neobișnuită, semne de șoc, amețeli mari sau leșin, se merge de urgență la camera de gardă.
Reprezintă urgență medicală și hipotermia (când temperatura corpului scade sub 35°C), dar și hipoglicemia severă cu confuzie sau pierderea cunoștinței la persoanele diabetice.
În cazul frisoanelor cu o durată de peste 24-48 de ore, însoțite de durere în piept, dificultăți de respirație, confuzie, oboseală severă sau pierdere neintenționată în greutate, se poate merge la medicul specialist, fără ca aceasta să fie neapărat o urgență medicală imediată.
În momentul în care frisoanele sunt legate de expunerea la frig, sunt de scurtă durată, se remit odată cu încălzirea și nu sunt însoțite de niciunul dintre semnalele de alarmă descrise anterior, nu este nevoie de intervenția medicului sau de consult urgență, dar este nevoie de monitorizare pentru câteva ore sau zile.
Medicul de familie este cel care va realiza o evaluare medicală în prima fază. În funcție de cauză și de suspiciuni, acesta poate da o trimitere pacientului pentru a merge la endocrinolog (pentru tiroidă/hormoni), hematolog (pentru anemie), infecționist (pentru infecții persistente), specialiști în boli metabolice sau la camera de gardă/medicul de urgență, în caz de semne de alarmă.
Recomandările de investigații și analize standard pentru frisoanele fără febră sunt:
• Hemoleucogramă completă (și cu diferențial), pentru detecția infecțiilor, a inflamației sau a anemiei;
• Hemocultură, pentru a se identifica bacteriile din fluxul sanguin dacă se suspectează septicemie;
• Teste pentru funcția tiroidiană (TSH, T4 liber) – testele TSH ultrasensibile rămân teste de screening de bază pentru afecțiunile tiroidiene;
• Markeri de septicemie – lactatul este un produs secundar pe care organismul îl produce când țesuturile nu primesc suficient oxigen; dacă valoarea depășește 2 mmol/L, combinată cu o tensiune arterială scăzută, șocul septic reprezintă un diagnostic clar. Procalcitonina este un alt marker sanguin care crește dramatic în timpul infecțiilor bacteriene, având niveluri medii de aproximativ 29 ng/mL la pacienții cu septicemie, comparativ cu aproximativ 0,3 ng/mL la persoanele fără septicemie;
• Panel metabolic complet (glicemie, funcție renală/hepatică) – pentru detectarea hipoglicemiei sau a altor cauze metabolice;
• Analize de urină – în caz de infecții urinare;
• Frotiu de sânge periferic pentru malarie – doar când pacientul are un istoric de călătorie în zone endemice.
La MedLife, pacienții cu frisoane fără febră pot găsi explicații pentru simptomatologie, beneficiind de diagnosticare și tratamente personalizate. Indiferent că este nevoie de endocrinolog, de psihiatru sau psihoterapeut (dacă se suspectează frisoane apărute pe fondul unor crize de anxietate, stres acut sau atacuri de panică) sau chiar de un hematolog bun, profesioniștii din cadrul clinicilor, hyperclinicilor și spitalelor MedLife vor offeri explicații și răspunsuri la toate întrebările pacientului, alături de planuri de tratament cu efecte bune și vizibile pe termen lung.
Accesul la tehnologii de ultimă generație pentru investigații și analize complexe, abordarea multidisciplinară, medicii cu experiență vastă și supraspecializări, precum și programările rapide (telefonice, online și din aplicație) sunt doar câteva dintre avantajele de care va beneficia pacientul care se adresează MedLife.
